Există un text biblic în Iov 38, 4-7 în care se atribuie anumite cuvinte lui Dumnezeu și care ne amintesc de oceanul primordial din care ar fi fost eliberat teritoriul locuibil pentru oameni. În acel text, Dumnezeu întreabă în ce sunt scufundate temeliile Pământului? Asemenea cuvinte nu puteau să fie spuse de Dumnezeu, deoarece Pământul nu are nici un fel de temelie sau fundație pe care să stea nemișcat. În același timp, asemenea temelii care sunt scufundate în ape ne duc cu gândul la oceanul primordial din care ar fi fost scos uscatul locuibil.

În conformitate cu Biblia, la început totul s-ar fi aflat scufundat în ape, fără atmosferă terestră, fără soare sau lună, fără stele, și foarte important, fără cer. Este o eroare, când cineva încearcă să își imagineze Pământul, așa cum ar fi fost la început, după ceea ce știm în prezent, adică o planetă sferică, acoperită de ape. Mai degrabă, după descrierea cărții Facerea, cineva ar trebui să vizualizeze mental haosul, adică tot cerul acoperit de ape, inclusiv Pământul, care ar fi fost la început doar o masă informă de materie. O foarte interesantă imagine a începutului este descrisă de cartea Facerea. Pe de o parte, îl avem pe Dumnezeu, și pe de altă parte, avem un ocean imens, care a înghițit chiar și cerul. Trebuie notat că cerul ar fi fost creat numai în ziua a doua și fără cer descrierea începutului pe care o face Biblia reprezintă o situație imposibilă, lumină fără cer și fără soare, și dimineață și seară fără cer și fără soare.

„1. La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul. 2. Şi pământul era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor. 3. Şi a zis Dumnezeu: „Să fie lumină!” Şi a fost lumină. 4. Şi a văzut Dumnezeu că este bună lumina, şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric. 5. Lumina a numit-o Dumnezeu ziuă, iar întunericul l-a numit noapte. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua întâi. 6. Şi a zis Dumnezeu: „Să fie o tărie prin mijlocul apelor şi să despartă ape de ape!” Şi a fost aşa. 7. A făcut Dumnezeu tăria şi a despărţit Dumnezeu apele cele de sub tărie de apele cele de deasupra tăriei. 8. Tăria a numit-o Dumnezeu cer. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a doua. 9. Şi a zis Dumnezeu: „Să se adune apele cele de sub cer la un loc şi să se arate uscatul!” Şi a fost aşa. şi s-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor şi s-a arătat uscatul.” (Facerea 1; 1-9)

În versetul 1 ni se spune ce a făcut Dumnezeu și în următoarele versete ni se spune cum a făcut acele lucruri. Este de remarcat că, atunci când se referă la Pământ, Biblia nu ne spune că ar fi fost creat de la început ca o planetă, ci se referă la modul cum Dumnezeu a eliberat un spațiu locuibil pentru oameni prin separarea apelor și crearea uscatului. Atunci când Dumnezeu a creat cerul și pământul prin pământ nu se înțelege planeta Pământ, ci uscatul care a permis existența umană. La început Dumnezeu ar fi creat cerul și pământul, adică uscatul, dintr-o materie deja existentă despre care Biblia nu ne spune că ar fi creat-o El. Ca să încurce foarte tare lucrurile, scriitorul sau scriitorii mitului creației din cartea Facerea 1, au introdus un element nou care contrazice versetul 1. La început Dumnezeu a creat lumina zilei, adică aceea care generează dimineața și seara, nu a creat cerul și pământul, după cum scrie în versetul 1. Numai după ce a creat lumina, ar fi creat Dumnezeu cerul și apoi uscatul, prin separarea apelor de pe Pământ. Deci Biblia ne spune în versetul 1 ce ar fi creat Dumnezeu la început, și în versetul 2 și următoarele contrazice ceea ce afirmă în versetul 1.   

De la Dumnezeu Atotputernic, Creatorul universului, ne-am fi așteptat la o altă ordine a creației, o ordine rațională nu una haotică. Chiar dacă, în conformitate cu Biblia, ordinea ar fi fost creată din haos, totuși nu există nici un motiv pentru care haosul să existe în chiar textele biblice și cu toate astea el există. Prezentarea creației, făcută de narațiunile biblice, este una total haotică și probabil acesta este motivul pentru care mulți credincioși nu sesizează absurdul, ei și ele pur și simplu nu înțeleg exact ce spune Biblia despre creație și de aceea textele respective sunt preluate ca un fel de formulă sacră și nu ca o descriere realistă. Numai când ajungem să înțelegem cu adevărat ce spune Biblia despre creație, atunci este probabil să ne apuce groaza că am putut vreodată să credem asemenea absurdități. 

Cum ar fi putut Dumnezeu să creeze soarele, sursa luminii zilei, din prima zi de creație, dacă cerul, locul unde se află soarele, nu ar fi fost încă creat? În cartea Facerea, lumina zilei a fost creată în prima zi și soarele a fost creat doar în ziua a patra. Nu a existat nici un loc pentru soare în prima zi, nu a existat cerul, în descrierea biblică a creației. Cum a putut lumina zilei să fie creată în ziua întâia, fără cer, care a fost creat doar în ziua a doua, și cum a fost posibilă existența primei dimineți și a primei seri? O dimineață și o seară sub ape ar fi fost o situație imposibilă, contrar a ceea ce susține cartea Facerea. Întreaga poveste este un amestec incredibil de detalii cu caracter mitologic.   

Mulți vorbesc despre un proiect inteligent, după care a fost creat universul, dar acest proiect inteligent nu se poate referi la descrierea biblică a creației, care nu este de loc inteligentă. Un proiect inteligent exclude situații imposibile. Lumina zilei sub ape, înainte de crearea cerului, o dimineață și o seară fără cer și fără soare, și pământul o planetă singulară scufundată sub ape nu este de loc un proiect inteligent, este un proiect absurd și naiv. Un proiect cu mult mai inteligent pare a fi generarea universului dintr-o singularitate de densitate și temperatură maxime care a expandat și a devenit universul nostru. Teoria unui Big bang inițial poate explica mult mai inteligent apariția universului, deoarece este expresia unui lanț inteligent de evenimente. Pe lângă aceasta, teoria științifică a începutului universului se bazează pe observația directă a urmelor unor evenimente care s-au petrecut în trecut în cosmos și pe studierea altora care se petrec în zilele noastre.

Privitor la crearea Pământului, așa cum este descrisă de Biblie, se pot lua în considerare două variante de analiză. Prima este aceea în care considerăm că primele capitole ale Bibliei nu descriu creația planetei Pământ, ci doar creația uscatului, care a fost eliberat de Dumnezeu din mijlocul apelor, și a doua este cea în care prin creația pământului se înțelege chiar crearea planetei Pământ. Este foarte probabil ca descrierea conținută de Biblie să se refere la prima variantă, nu la cea de a doua, dar eu le voi lua în considerare pe amândouă.

Comentatorul și observatorul contradicțiilor Bibliei Steven DiMattei ne spune următoarele în articolul său cu privire la creație:

„Multă confuzie și eroare, în spatele părerilor moderne despre crearea pământului din nimic apar nu doar din cauza neînțelegerii cărții Facerea 1:2 și a lipsei de cunoaștere cu privire la credințele și concepțiile despre lume, condiționate cultural, ale autorului lor, dar și din impresia după care cuvântul ebraic folosit pentru pământ (eretz) înseamnă planeta pământ. Textul și contextul lui cultural nu suportă această presupunere modernă. Mai degrabă, ceea ce se spune că este creat este uscatul purtător de viață, pământul de sub picioarele noastre, format din pământul primordial, nedefinit și dezolat. Deci, în acord cu credințele și ideile reprezentate în acest text străvechi, nu există crearea planetei pământ care să fie imaginată aici! O astfel de idee ar fi fost de neconceput pentru autorul textului în contextul cultural în care acesta l-a scris.” (ref. 31)  

Această interpretare rezolvă multe din problemele legate de crearea Pământului ca o planetă unică în univers, dacă considerăm că Biblia ne spune că planeta Pământ a fost creată înaintea creării cosmosului. Această ipotetică creație a Pământului înaintea cosmosului este atât de absurdă încât interpretarea, mai precisă, dată de Steven DiMattei, se impune, cu toate că nu rezolvă problema de fond. În Biblie ni se spune că mai întâi a fost creat Pământul, fie ca și teritoriu uscat locuibil, fie ca și o planetă, și numai după aceea a fost creat cosmosul.

În oricare variantă am analiza crearea pământului cea mai importantă problemă rămâne ordinea creației. Chiar dacă, în intenția scriitorului, pământul a fost înțeles ca un teritoriu uscat și locuibil și nu ca o planetă, totuși acesta nu ar fi putut să fie creat înaintea întregului cosmos. Separarea Pământului de crearea cosmosului, care conform Bibliei ar fi fost realizată doar în ziua a patra, este o absurditate. Putem să observăm direct și știința demonstrează că Pământul este o parte dintr-o realitate mult mai mare, care este cosmosul și cele două se află în strânsă conexiune.

Aceeași dinamică și aceleași legi care coordonează întregul univers conduce și planeta Pământ. Universul și Pământul au apărut în același proces de geneză într-o anumită ordine care se poate explica rațional. În urma evenimentului numit Big bang a apărut materia, prima condiție pentru apariția planetei Pământ. În raport cu vechimea universului, 13,7 miliarde de ani, Pământul este „tânăr” fiind evaluat la aproximativ 4,5 miliarde de ani. Universul și Pământul sunt legate între ele ca întregul cu una din părțile lui, ele au apărut în același proces de formare. Separarea dintre ele pe care o realizează cartea Facerea este un non-sens și ca întotdeauna Biblia pune efectele înaintea cauzelor dovedind că scriitori textelor biblice despre creație nu au știut nimic despre modul cum funcționează universul. Ei au pus lumina zilei înaintea cerului și a soarelui și Pământul înaintea cosmosului.

Fără univers, Pământul nu poate să existe, deoarece planeta noastră este rezultatul modului cum a evoluat universul. Pământul este rezultatul dinamicii universului care l-a generat, din toate punctele de vedere, de exemplu, ca formă și consistență materială. Cosmosul nu a fost creat, în ziua a patra, după nevoile Pământului, după cum ne spune Biblia, și planeta noastră nu este decât o minusculă parte dintr-un univers uriaș. A plasa crearea Pământului înainte de apariția universului, așa cum face cartea Facerea, este o situație irațională și inexactă. Aceasta este o altă contradicție dintre Biblie și realitate.

Planeta Pământ și plantele și animalele care se află pe ea nu puteau să apară înaintea stelelor, așa cum pretinde cartea Facerea că s-ar fi întâmplat, deoarece oamenii, animalele și plantele conțin elemente care nu se puteau forma decât în interiorul unor stele. Deci apariția plantelor înaintea stelelor, așa cum ne prezintă Biblia că s-ar fi întâmplat, nu este altceva decât o mare absurditate conținută de textele biblice.

„12. Pământul a dat din sine verdeaţă: iarbă, care face sămânţă, după felul şi după asemănarea ei, şi pomi roditori, cu sămânţă, după fel, pe pământ. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. 13. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia. 14. Şi a zis Dumnezeu: "Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte şi să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii, 15. Şi să slujească drept luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pământul. Şi a fost aşa. 16. A făcut Dumnezeu cei doi luminători mari: luminătorul cel mai mare pentru cârmuirea zilei şi luminătorul cel mai mic pentru cârmuirea nopţii, şi stelele. 17. Şi le-a pus Dumnezeu pe tăria cerului, ca să lumineze pământul, 18. Să cârmuiască ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. 19. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra.” (Facerea 1; 12-19) 

Multe elemente materiale care se găsesc pe Pământ au fost produse în stele și după explozia unora dintre ele aceste elemente au ajuns și pe planeta noastră. Inițial, cosmosul a fost constituit doar din hidrogen, apoi și din heliu, deci toate elementele grele s-au constituit în interiorul stelelor. De aceea, pentru ca pe Pământ să poată exista viața, care înglobează și elemente grele, a fost nevoie ca o parte din prima generație de stele să explodeze și să trimită în univers aceste elemente. Această idee a fost lansată inițial de Carl Sagan care a folosit faimoasa formulă „suntem făcuți din praf de stele”. (ref. 32) Următorul citat explică mai detaliat această idee:

„Afirmația lui sintetizează faptul că atomii de carbon, nitrogen și oxigen din corpurile noastre, precum și atomii celorlalte elemente grele, au fost creați în generații anterioare de stele cu peste 4.5 miliarde în urmă. Deoarece oamenii și animalele și de asemenea o bună parte din materie pe Pământ toate conțin aceste elemente, noi suntem în mod literal făcuți din substanța stelelor, a spus Chris Impey, profesor de astronomie la Universitatea din Arizona.” (ref. 33)

După cum a observat în mod competent Chris Impey „toată materia care conține carbon a fost produsă inițial în stele”. (ref. 34) Plantele sunt constituite din materie organică și ele folosesc CO2 pentru nutriția lor. Plantele, care în conformitate cu Biblia ar fi fost create în ziua a treia, nu puteau trăi fără CO2, deci ele nu ar fi putut supraviețui fără nu element esențial al nutriției lor înainte de crearea stelelor, în ziua a patra.

După cum se poate presupune, stelele nu au explodat chiar în ziua când au fost create. Chiar dacă prin absurd am admite așa ceva, oricum materialele pe care ele le-ar fi trimis în spațiu cosmic nu ajungeau pe Pământ în câteva zile, ci într-o lungă perioadă de timp, deci ar fi fost prea târziu pentru a deveni componente ale animalelor marine și ale păsărilor, despre care Biblia zice că au fost create în ziua a cincea.
 

- 15 -

Read more!

➤

În conformitate cu teoria „Gap Theory” Satan ar fi adus în stare de dezordine o ordine anterioară a Pământului, despre care, însă, nu știm nimic. Dumnezeu ar fi început să restaureze această ordine anterioară de la prima zi de creație. Dacă întunericul adus de Satan ar fi fost unul fizic și nu doar unul spiritual, înseamnă că înainte de acesta ar fi existat o lumină creată, alta decât lumina care a fost creată în prima zi de creație.

„Gap Theory” presupune că înainte de întuneric a fost lumină pe Pământ, dar cartea Facerea nu spune acest lucru și nici nu ne permite să îl validăm. Pentru ca Satan să fi putut aduce dezordine pe Pământ ar fi trebuit să existe o ordine anterioară, dar o astfel de ordine ar fi cerut cu necesitate existența unei lumini fizice. Din punct de vedere spiritual, lumina simbolizează ordinea și întunericul semnifică dezordinea. În același timp, o lumină fizică și nu doar una spirituală ar fi fost necesară pentru existența oricărei ordini pe Pământ. Dacă ar fi existat o astfel de lumină, care ar fi fost creată de Dumnezeu, ea ar fi fost menționată de Biblie, dar nu este cazul. 

Lumina spirituală și lumina materială sunt două entități diferite, care nu trebuie confundate între ele. Dacă întunericul și o anumită dezordine pe planeta noastră au venit împreună, nimic de genul acesta nu este menționat de către Biblie. Dar ce este întunericul? Este absența luminii, nici mai mult și nici mai puțin. Satan nu ar fi putut anihila presupusa lumină materială pe care ar fi creat-o Dumnezeu, la început, înainte de prima zi de creație. Întunericul spiritual poate să fie generat de absența lui Dumnezeu, dar întunericul material trebuie să fie în legătură cu o sursă de lumină materială.

În procesul creației biblice, soarele nu ar fi fost așezat la locul lui decât în ziua a patra, în concordanță cu cartea Facerea, și o ordine anterioară, presupusă de „Gap Theory” ar fi trebuit să fie realizată în întuneric sau la o lumină provizorie. O altă lumină provizorie, fără existența soarelui ar fi fost necesară, o lumină care ar fi fost stinsă de către Satan, dar o astfel de ipoteză pare foarte improbabilă. Existența a două lumini provizorii, una înainte ca Satan să aducă Pământul în haos și cealaltă, funcțională din ziua întâi a creației până în ziua a patra, când soarele ar fi fost creat, este o teorie absurdă. În orice caz, o lumină provizorie creată de Dumnezeu nu ar fi putut să fie stinsă de Satan, dar El nu a creat astfel de lumini provizorii.   

De fapt, ordinea în creație nu putea fi realizată înainte de ziua a șasea, din săptămâna creației. Creația nu putea să fie finalizată printr-o ordine completă la începuturile ei. Ce ordine ar fi fost distrusă de către Satan? Ar fi fost doar o ordine parțială, incompletă și care nu ar fi conținut și ființele umane, care au fost create în ziua a șasea a creației.

Întreaga argumentație pare a fi curată pierdere de timp pentru cineva care nu este familiarizat cu problematica interpretării Bibliei. Din nefericire, aspectele în care absurdul se zbate să domine rațiunea nu sunt rare și multe dezbateri reprezintă o încercare disperată a comentatorilor biblici de a explica ceea ce nu poate să fie explicat. Intrând în această dispută sau altele similare un comentator este obligat să se adapteze la nivelul dezbaterilor care sunt în curs, chiar dacă ele par inutile. Contra argumentele care răspund unor teorii absurde nu sunt inutile, deoarece pentru a face lumină în ceea ce ne spune Biblia, trebuie scos în evidență nivelul de complexitate al problemelor pe care le provoacă interpretările care se dau textelor sale.  

„Gap Theory” este în contradicție cu cea ce înseamnă creația în șase zile. În economia biblică, starea de „tohu va bohu” a fost creația lui Dumnezeu nu rezultatul acțiunilor lui Satan. Diavolul nu putea să distrugă ceva pe care Biblia nu ne permite să presupunem că ar fi existat, o ordine înainte de prima zi de creație.

Reprezentanții unei interpretări spirituale a expresiei „tohu va bohu” susțin că:

„Este clar deci că îngerii au fost creați înainte de „început”, și că Facerea 1 nu este o istorie a originii întregului cosmos, dar numai a lumii noastre – a ‚domeniului fizic’. Dacă Satana și adepții lui s-au revoltat împotriva Domnului, atunci ei au păcătuit. Ei nu au mai putut să stea în prezența Lui și de aceea ei ‘au căzut din cer ca niște fulgere’. Unde au aterizat ei atunci când au căzut? Domnul l-a aruncat pe Satana într-un iad, din care și-a retras prezența. Pământul era în dezordine și pustiu și întunericul spiritual era deasupra [domeniului demonic] Domnul a creat Pământul și a retras prezența Sa de la el, dar după aceea El a creat Pământul pe care îl cunoaștem, așa cum este descris în zilele de la unu la șase. Prin urmare, Satana și adepții lui trăiesc în adâncuri, în abis, în domeniul demonic, ‘dedesubtul’ creației bune dar decăzute în care locuim.” (ref. 8)  

 Biblia nu conține nici o informație despre ce s-a întâmplat în cer la început și cum a reușit Satan și din ce motive să îl supere pe Dumnezeu, de asemenea nu ne spune nimic despre motivul pentru care el a fost aruncat din cer. În același timp, nu știm, din narațiunile creației, exact în ce moment a fost izgonit Satan din cer. Izgonirea lui din cer s-a întâmplat înainte sau după creația luminii, în prima zi? Nu avem răspuns la această întrebare. Satan a căzut din cer ca un fulger, ne spune Biblia, prin urmare, este mai probabil ca el să fi căzut din cer după creația luminii, deoarece este improbabil ca el să fi fost prima lumină a creației. Această observație situează căderea lui Satan după creația luminii în ziua întâi a creației și nu înainte.

„18. Şi le-a zis: Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer.” (Sfânta Evanghelie după Luca 10; 18)

Nu găsesc nici un fel de merite în teoria după care expresia „tohu va bohu” ar însemna o dezordine și o pustietate aduse pe Pământ de îngerii răi. Pentru a fi valabilă „Gap Theory”, trebuie să treacă cu vederea textul din Ieșirea 20; 11. Prin urmare, această teorie nu are un suport suficient în alte texte biblice.

Narațiunile din cartea Facerea încearcă să descrie literal originea universului și nu este nimic care poate să fie citit dincolo de textul scris. Toată creația, inclusiv creația cerului, ar fi fost făcută în șase zile, în conformitate cu Biblia. Pentru acest motiv, este dificil de susținut că o parte din creație ar fi fost realizată înainte de perioada de șase zile.

„9. Sase zile sa lucrezi; in ele fa-ti toate treburile, 10. dar ziua a saptea este odihna Domnului, Dumnezeului tau; in ea sa nu faci nici o munca, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tau, nici asinul tau, nici orice dobitoc al tau, nici strainul ce poposeste la tine, 11. fiindca'n sase zile a facut Domnul cerul si pamantul, marea si toate cele ce sunt intr'insele, iar in ziua a saptea S'a odihnit. De aceea a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o.” (Ieșirea 20; 9-11)

Mulți comentatori ai Bibliei încearcă să extindă perioada primei zile pentru a face loc suficient pentru o mulțime de evenimente pe care ei le presupun că s-ar fi întâmplat în aceea perioadă de timp. Din acest motiv, este foarte important să încercăm să stabilim ce ne spune cu adevărat cartea Facerea. Se referă creația universului la zile de 24 de ore deci la o săptămână de șapte zile, de câte 24 de ore fiecare, sau este vorba despre alte perioade de timp? Dacă se referă la alte perioade de timp, care sunt acestea? Sunt cele șapte zile un simbol pentru perioade lungi și egale de timp sau este vorba de perioade de timp inegale? Un argument este legat de succesiunea regulată a dimineților și a serilor. Atâta vreme cât nu avem o altă opțiune pentru a interpreta cuvintele „dimineață” și „seară” nu putem să dăm decât o interpretare literală pentru zilele creației. Un alt argument se bazează pe înțelesul termenului ebraic folosit pentru zi, în cartea Facerea, capitolul 1, și acesta este „yom”.

În Biblie, înțelesul cuvintelor depinde de contextul în care sunt folosite. De câte ori cuvântul „yom” este folosit cu un număr sau cu expresia „seară și dimineață”, peste tot în V.T., întotdeauna se referă la o zi obișnuită. În cartea Facerea, capitolul 1, pentru fiecare din cele șase zile ale creației, termenul ebraic „yom” este folosit împreună cu un număr și de asemenea împreună cu expresia „dimineață și seară”. Cea mai rezonabilă concluzie este aceea că „yom” în cartea Facerea, capitolul 1, reprezintă o zi obișnuită. Unii comentatori subliniază importanța interpretării literale a textului care se referă la creația în șase zile, așa cum ne arată citatul următor:

„Este vital să credem în șase zile literale pentru mai multe motive. Cel mai important motiv este acela că dacă admitem că acele zile au fost perioade lungi de timp subminăm fundația mesajului Crucii.” (ref. 9)

Ken Ham argumentează, de asemenea, că cea de-a doua parte a textului, care se află în epistola 2 Petru 3; 8, anulează prima parte și că prevederea care spune că pentru Dumnezeu o zi este ca și o mie de ani este anulată de afirmația că o mie de ani este ca o zi. (ref. 10)

Textul biblic ne spune:

„8. Şi aceasta una să nu vă rămână ascunsă, iubiţilor, că o singură zi, înaintea Domnului, este ca o mie de ani şi o mie de ani ca o zi.” (A doua epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Petru 3; 8)

- 8 -

Read more!

➤